Majoratul fiicei mele, Anca-Diana

Am născut-o pe fiica mea, Anca, în ziua de Crăciun, pe la ora unu noaptea. Inițial am vrut să-i dau numele de Stela sau Steluța ca să ne amintim de Crăciun, dar pe vremea aceea este interzis să sărbătorești Crăciunul. In plus, ar fi fost ținta glumelor proaste ale copiilor. Așa că i-am pus numele Anca Diana.

Deși trăiam extrem de modest la vremea când ea a împlinit 18 ani, i-am organizat o petrecere de majorat care să nu se deosebească de cea a copiilor cu părinți avuți. Țin minte că mi-am consultat toate colegele de serviciu pentru a prepara cele mai gustoase și apetisante rețete. Una dintre colege mi-a dat o rețetă de salată de sfeclă. In final salata era de o culoare roz spre mov, iar salata asta, gustoasă altfel, a fost ținta glumelor copiilor. Toți au fost de acord că arăta gata vomată. Cu toate astea bucatele și mai ales prăjiturile au fost multe și aspectuoase și foarte gustoase.

Am avut unele probleme cu procurarea alcoolului, pentru că nu se prea găsea. Eram despărțită de tatăl copiilor și el a promis că va face rost de o ladă de bere, doar avea mulți studenți seraliști care lucrau în comerț. Dar nu s-a ținut de cuvânt. Cu o oră înainte de începerea petrecerii nu aveam decât niște țuică de la mătușa Marta, ori asta nu puteam să le dau copiilor. In schimb făcusem niște vișinată, dar nu era suficientă pentru cei vreo 20 de copii invitați. Am avut noroc cu un foarte bun prieten, care și-a mobilizat și el toate resursele  și mi-a făcut rost de o ladă de bere și una de pepsi, în sticle de 250 gr.

Nu mai țin minte de ce nu am organizat petrecerea în ziua de Crăciun ci  în noaptea de revelion.

Sindrofia s-a organizat fără restricții fiindcă toată lumea petrecea și nici nu a trebuit să-mi anunț vecinii că vom avea oarece gălăgie. Așa că toți s-au distrat de minune, muzica dată la maximum și la miezul nopții unii au ieșit pe balcon, alții au coborât pe aleea din fața blocului. Toate geamurile blocurilor din jur erau luminate și de la ferestre oamenii aruncau cu petarde și artificii. Zgomote, muzică, râsete, strigăte, urări. Și, deodată, nu se știe de unde, niște artificii sau petarde s-au orpit pe o mașină acoperită cu o prelată. Din camera mea priveam pe geam întregul spectacol și deodată văd cum prelata ia foc. Părea că nimeni nu va face nimic, ba chiar că nimeni nu observase nimic. Dau fuga în camera în care erau copiii și în fața mea un tânăr arătos, matur, sigur pe el îmi spune: Dați-mi repede o pătură! Ii dau pătura și el se repede pe scări și aleargă din toate puterile la mașina care era deja cuprinsă de flăcări. Cu un calm de nedescris dar și cu multă eficiență, poate într-un minut sau două, a stins focul, lovind iar și iar cu pătura în mașina arzând.

Mă întrebam cum de a avut atâta inspirație, pricepere și sânge rece băiatul care stinsese focul. Din discuțiile ulterioare am aflat că își făcea stagiul militar, obligatoriu la vremea aceea, la o unitate de pompieri din oraș. Fusese mai mare cu un an decât fiica mea.

Eram îngrozită la gândul că mașina ar fi putut să ardă și flăcările să ajungă la rezervorul de benzină. Panicardă cum sunt deja îmi imaginam explozia care arunca în aer două-trei blocuri, printre care și al meu. Mă și vedeam în uniforma aia cu dungi, dacă aș fi supraviețuit.

Ciudat, cât haz au putut face copiii pe seama incidentului și cred că până pe la două noaptea doar asta s-a discutat. Petrecerea s-a terminat pe la ora la care începeau să circule mașinile din transportul în comun, când cu toții s-au împrăștiat pe la casele lor. Dar s-au ales cu niște amintiri, pe care le pot povesti copiilor  și nepoților, la gura sobei, într-o noapte de An Nou.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s