Confuzia

Natura m-a inzestrat cu un picut de talent artistic. Inca din copilarie am fost o buna recitatoare si am cantat in toate corurile de amatori. Uneori eram si solista acelor coruri. De asemenea, eram aleasa aproape la toate serbarile scolare ca prezentatoare a spectacolelor. Imi placea lumea aceea din culise, sa simt emotia cum ma cuprinde, cum ii cuprinde si pe ceilalti. Aveam senzatia ca stapanesc sala, uneori faceam niste pauze cam lungi cand recitam, ca si cum as fi uitat textul, asa credeam eu ca are un efect artistic deosebit. M-am invartit in lumea asta a spectacolului pana pe la 50 de ani. La inceput, in orasul unde am crescut – Zalau, ca eleva. Apoi, ca studenta, am cantat in formatia “Mugurelul”, doar cu grup vocal, dar eram si dansatoare. Am mai jucat si handbal, la echipa Universitatea, dar nu era de mine. Cand m-am angajat la Biblioteca Centrala Universitara din Cluj m-am inscris la Corala Universitarilor Clujeni. Doar ca sotul meu nu era de acord si nu participa niciodata la spectacolele noastre. Aveam spectacole cam o data la doua luni, repetitiile de doua ori pe saptamana. El zicea ca nu ma pot ocupa si de cor si de familie. Cu toate astea, am continuat sa cant si, la foarte scurt timp, am fost aleasa si ca prezentatoare a spectacolelor coralei.

Colegul meu de prezentare era domnul Al. Stanescu, cel care se ocupa de noi, ne organiza spectacolele, ne tinea sedinte etc. Numele meu era, pe vremea aceea, Staneanu, adica numele sotului.

O singura data am reusit sa-l induplec pe fostul meu sot sa vina la un spectacol de colinde.  Se recitau colinde intre cantece si mi se parea cel mai reusit spectacol al nostru.

La incheierea spectacolului, conform regiei asigurate de domnul Stanescu, trebuia sa fie anuntati si prezentatorii. Eu trebuia sa zic: Spectacolul nostru a fost prezentat de Alexandru Stanescu. In continuare domnul Stanescu trebuia sa ma prezinte pe mine si zice: impreuna cu Anastasia Stanescu! In loc de Stanean cum ma chema pe mine.

Si asta cu singura ocazie cand il lamurisem pe sotul meu sa participe si el la un spectacol.

Sigur, eu am continuat sa particip la corala (nu dupa discutii indelungate), dar el nicioadata nu a mai venit la vreun spectacol.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s